2 saptamani

Au trecut 2 saptamani... 2 saptamani in care nu am stiut nimic despre tine. Adica, stiam ca esti plecat, dar nu stiam cand vii inapoi. Ora 11...Imi suna telefonul ... Nu am chef deloc sa raspund. Dorm prea bine... Intr-un final , ma uit la telefon, de curiozitate. Vad numarul tau . Inima incepe sa o ia razna ... "Buna dimineata" ... A fost un salut plin de emotii ... Imi place sa-ti aud vocea ... sa te aud pe tine dupa atata timp ... Am stabilit sa te vedem zilele astea , sa povestim ... Toata ziua am fost numa un zambet ... Multumesc , X .

Ploaie de vara...(part 2)

Intru in apartament...imi arunc pantofii intr-un colt, cheile pe masa...paltonul in cuier. Ma indrept cu pasi inceti spre canapeaua, unde cad rapusa de oboseala.

Vreau ceva dulce.Imi aduc aminte ca am ciocolata. Ma ridic repede si ma duc la bucatarie. Gasesc ciocolata, desfac si iau o bucata, dar parca nu e la fel de dulce ca si inainte.

Ma intorc inapoi in sufragerie, pe canapea. Vad poza ta...Ma uit la ea...dar in minte imi vin imagini cu tine si cu ea. O iau si o arunc. Cum ai putut sa ma ranesti asa?

Ma intind pe canapea si ma gandesc la diverse momente petrecute impreuna.Mi-e dor de tine, de zambetul tau, de parfumul tau. Cum poate sa-mi fie dor de el? El? Care mi-a facut atat de mult rau?

Aud soneria. Ma duc sa deschid...E prietena mea. "Am venit sa te scot in oras si nu accept nici un refuz". E destul de convingatoare, in plus aveam nevoie sa plec din apartament, sa ies sa iau o gura de aer.

Gasim o mica cafenea, destul de retrasa. Comandam . Imi aprind o tigare. Ma uit pierduta la fumul care se ridica. "Suferi?" o aud pe prietena mea zicand. "Sincer, nu stiu. Daca e suferinta sau pur si simplu dezamagire. Dar as prefera daca am gasi un alt subiect de discutie"... "Ok.Inteleg."

Am inceput sa povestim despre lucruri nesemnificative, despre visele noastre din adolescenta pe care nu am reusit sa le realizam din diferite motive. Timpul a trecut atat de repede ...

Ma indrept spre casa in racoarea noptii. Vantul imi mangaie parul si imi sopteste cantecele noptii.

Intr-un final, ajung acasa. Ma dezbrac si intru la dus. Lacrimile incep sa curga pe obraz,dar sunt ascunse de picaturile de apa.

"Inca te mai iubesc..." , imi zic insumi

I'm scared...

Stau intinsa pe pat, cu privirea in tavan. Incerc sa ma gandesc la ceva, dar nu pot sa ma concentrez.Ganduri imi vin avalansa in minte. Si un singur gand se incapataneaza sa nu paraseasca mintea mea : TU!

Mi-e frica...Mi-e frica sa incep o noua viata...Sa te las in urma...Sa ma indragostesc din nou...Sa simt din nou acei fluturasi...Mi-e frica ca tu sa te indragostesti de mine...

Te rog nu te indragosti ... sau e deja prea tarziu? Nu stiu, nu vreau sa te fac sa suferi. Gasesti in mine refugiu, iesire din cotidian...dar nu vreau sa se transforme in altceva. Stiu ca o fata si un baiat nu pot fi prieten (in cele mai multe cazuri) .

Oare refuz sa ascult ce imi zice inima? Sa risc ?!? ... NUUU!!! Nu se poate. Nu trebuie. E interzis. E o distanta mult prea mare intre noi. Nu ma pot indragosti de o fantasma.

Trebuie sa te uit! Dar cum ? Mereu dau de tine , oriunde ma duc, oriunde ma uit in jurul meu. Imi esti drag. Cu tine pot sa rad, sa glumesc, sa fac glume bune sau proaste ....

NUUUUUU!!! Ce este cu mine?!?!?

Oare incep din nou sa descopar sentimentul numit "iubire" ? NUUUU!!!! Trebuie sa incetezi sa te mai gandesti la el. Scoate-l din minte...dar din inima cum il scot?

CUUUUM????

Ma ridic din pat si ma duc spre calculator...Am un mesaj de la tine "Noapte buna" si un pupic. Inchid fereastra si ma duc inapoi in pat.

Suna telefonul. Esti tu. Raspund ... "Te-am sunat sa-ti inca o data noapte buna si somn usor. Am vazut ca nu ai raspuns. Te pup" si inchizi. Nu am putut sa-ti zic nimic.

De ce imi este asa de greu? Nu vreau sa te iubesc...te vreau doar ca si un prieten...un simplu prieten.

Incerc sa adorm...ma acoper si imi iau perna in brate. Dar nu reusesc...Ma trezesc dintr-o data. Am visat ca ai avut un accident. Te sun...era tarziu...dar totusi imi raspunzi buimac de somn. "Scuze ca te-am trezit...Vroiam sa..." , un moment de pauza ... "S-a intamplat ceva?", imi spui tu. "Nu...Vroiam sa-ti zic noapte buna si ca mi-e dor de tine" si inchid repede.

Nu pot sa cred ceea ce am zis. Cum am putut sa zic asa ceva? Oare chiar tin la el cu adevarat sau a fost doar sperietura produsa de acel vis urat?

o poveste trista

Era odata un baiat nascut cu o grava maladie. O maladie pentru care nu exista un leac .Avea 17 ani, dar putea muri in orice moment.Traia in casa lui, sub asistenta permanenta a mamei sale.

Obosit de stat in casa, a decis sa iasa macar o data.Ceruse permisiunea mamei sale.Ea a acceptat. Mergand prin cartierul sau,se uita pe la magazine. Trecand pe langa un magazin de muzica, privi prin vitrina ,si observa prezenta unei tinere fete,de varsta lui. A fost dragoste la prima vedere.Deschise usa si intra ,privind la nimic altceva decat la fata. Apropiindu-se incet,sosi la tejgheaua unde era fata. Ea il privi si ii spuse surazand:,,Pot sa te ajut?'' In timpul acesta el gandea ca acela era cel mai frumos zambet pe care l-a vazut in viata sa. Simtea impulsul de a o saruta. Balbaindu-se ii spuse; ,,Da...hmmmmmmm...ummmmmm. Mi-ar placea sa cumpar un CD.Fara sa se gandeasca ,prinde primul CD pe care il vede si ii da banii. ,,Vrei sa ti-l impachetez?" -intreaba fata zambind din nou. El ii raspunse ca da. Incetisor, ea merse in magazie,si se intoarse cu pachetul si i-l da baiatului. El il ia si iese din magazin...

Se intoarse acasa, si din acea zi, mergea la acel magazin in fiecare zi sa cumpere un CD. Fata il impacheta mereu, iar el se intorcea acasa si il baga in sertar. El era prea timid pentru a o invita in oras si de cate ori incerca, nu reusea niciodata. Mama lui a aflat de aceasta situatie si il incuraja sa incerce... asadar in ziua urmatoare el isi luase curaj si se duse la magazin. Ca in toate celelalte zile.... isi cumpara un CD, si ca intotdeauana ea il impacheta.

El a luat CD -ul si in momentul in care fata era distrata ,a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea, apoi a iesit in fuga din magazin. ,,Dringg'' Mama lui raspunde la telefon. ,,Alo?????'' Era fata, ce intreba de fiul ei. Mama indurerata a inceput sa planga...A murit ieri "

A fost o tacere indelungata intrerupta de plansul mamei. Mai tarziu mama lui a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti. Decise de a incepe sa se uite prin lucrurile lui. Deschise sertarul si cu mare suprindere gasise un munte se CD-uri impachetate. Nu era nici macar unul deschis. A cuprins-o curiozitatea, vazand atatea si nu putu rezista: a luat un CD si s-a asezat pe pat, uitandu-se, cand un bilet iese din pachetul din plastic...Mama l-a luat pentru a-l citi; scria ,,Esti frumos!!!Ai vrea sa iesi cu mine?? Te iubesc...Any " Mama emotionata deschise si alte CD uri si gasise si alte bilete; pe toate scria acelasi lucru.

MORALA: Asta e viata. Nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva special ceea ce simti. Spune-i astazi. Maine va putea fi prea tarziu. Acest mesaj a fost scris pt.a te face sa se reflectezi asupra acestor lucruri...incetul cu incetul...poti schimba lumea...

Ganduri...

De ce ma simt vinovata? In mintea mea eu sunt cea vinovata, cea care a gresit mereu. Poate ca chiar asa este si eu nu mi-am dat seama. Inainte simteam fluturi in stomac...acuma simt un gol in inima....

Ai plecat fara sa ma asculti, fara sa ma intelegi sau sa intelegi de ce am procedat asa. Acuma stau in fata televizorului si incerc sa ma concentrez pe un anumit program. Dar nu pot...Pentru imi revin unele amintiri cu tine, cand ne certam pe telecomanda si nimeni nu castigam pentru ca mereu incepeam sa ne tachinam si sa alergam unul dupa altul prin casa.

Sunt curioasa sa stiu daca tu te gandesti la mine sau pur si simplu ai sters cu buretele absolut totul. Iubirea mea , asa imi ziceai mereu si cand ne certam.

Te-am urat in momentul in care mi-ai zis ca nu mai vrei sa fim impreuna, dar acuma mi-e dor de zilele petrecute cu tine, de certurile noastre banale, de impacarile noastre, de noptile petrecute impreuna in care pur si simplu vorbeam si stateam in bratele tale.

Dar acuma ti-ai gasit o alta iubire. Poate de mine nici nu iti mai amintesti. Imediat se implineste un an de cand , noi nu mai suntem impreuna. A trecut foarte putin si rana mea este inca deschisa si sangereaza din cand in cand, cand iti simt mirosul sau iti imbrac tricoul pe care il purtai cand ramaneai la mine.

O sa ramai mereu iuby meu. Nimeni nu o sa te scoata din inima mea.

Te iubesc ... 2 cuvinte ... care au o importanta mare intr-o relatie daca sunt spuse din suflet ...