Promise Yourself

To be so strong that nothing can disturb your peace of mind.

To talk health, happiness and prosperity to every person you meet.

To look at the sunny side of everything and make your optimism come true.

To think only of the best, to work only for the best and except anly the best.

To be just as enthusiastic about the success of others as you are about your own.

To forget the mistakes of the past and press on the greater achievements of the future.

To wear a cheerful countenance at all times and give every living creature you meet a smile.

To give so much time to the improvement of yourself that you have no time to criticise others

To be too large for worry, too noble for anger, too strong for fear and too happy to permit the presence of trouble

Gabriel Garcia Marquez

"DACĂ DUMNEZEU MI-AR OFERI ÎNCĂ O BUCATĂ DE VIAŢĂ"

Dacă, pentru o clipă, Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiaţă de cârpă şi mi-ar oferi o bucată de viaţă, fără îindoială că n-aş spune tot ceea ce gândesc, dar m-aş gândi la tot ceea ce spun

Aş aprecia valaoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu adevărat.

Aş dormi puţin, n-aş mai visa deloc, căci prin fiecare minut în care închidem ochii pierdem şaizeci de secunde de lumină.

Aş merge când ceilalţi se opresc, m-aş trezi când ceilalţi dorm.

Aş asculta când alţii vorbesc, şi aş savura o îngheţata bună de ciocolată.

""AŞ TRĂI INDRĂGOSTIT DE DRAGOSTE""

Dacă Dumnezeu mi-ar oferiîncă o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca simplu, aş cădea în genunchi în faţa soarelui, lăsându-mi goale corpul şi sufletul.

Dumnezeule, dacă aş avea o inimă, mi-aş scrie ura pe gheţă şi aş aştepta primele raze de soare.

Aş stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a simţi durerea spinilor şi sărutul roşu al petalelor.

Dumnezeule, dacă aş avea o bucată de viaţa...n-aş lăsa să treacă nici o singură zi fără să le spun celor pe care-i iubesc cât de mult îi iubesc.

Aş convinge fiecare bărbat, fiecare femeie că ei sunt preferaţii mei şi aş trăi indrăgostit de dragoste.

Aş demostra oamenilor cât se înşeală crezând că încetează să se indrăgostească îmbătrânind fără să ştie că încep să îmbătrânească atunci când înceteaza să se indrăgostească.

I-aş da aripi unui copil, dar l-aş lăasa să înveţe singur sa zboare.

"CÂND MĂ VOR PUNE ÎN CUTIE..."

I-aş învăţa pe bătrâni că moartea nu vine o dataă cu bătrâneţea, ci cu uitarea.

Am învăţat atât de mult de la voi, oamenilor! Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe clmi, fără să ştie că adevărata fericire constă în felul în care escaladezi muntele.

Am învăţat că un om n-are dreptul să-l privească pe altul de sus decât atunci când trebuie să se aplece pentru a-l ajuta să se ridice.

E adevărat că multe am putut învăţa de la voi, dar nu vor folosi la mare lucru, deoarce, când mă vor pune în cutie,vai, voi fi mort.

Ploaie de vara...(part 2)

Intru in apartament...imi arunc pantofii intr-un colt, cheile pe masa...paltonul in cuier. Ma indrept cu pasi inceti spre canapeaua, unde cad rapusa de oboseala.

Vreau ceva dulce.Imi aduc aminte ca am ciocolata. Ma ridic repede si ma duc la bucatarie. Gasesc ciocolata, desfac si iau o bucata, dar parca nu e la fel de dulce ca si inainte.

Ma intorc inapoi in sufragerie, pe canapea. Vad poza ta...Ma uit la ea...dar in minte imi vin imagini cu tine si cu ea. O iau si o arunc. Cum ai putut sa ma ranesti asa?

Ma intind pe canapea si ma gandesc la diverse momente petrecute impreuna.Mi-e dor de tine, de zambetul tau, de parfumul tau. Cum poate sa-mi fie dor de el? El? Care mi-a facut atat de mult rau?

Aud soneria. Ma duc sa deschid...E prietena mea. "Am venit sa te scot in oras si nu accept nici un refuz". E destul de convingatoare, in plus aveam nevoie sa plec din apartament, sa ies sa iau o gura de aer.

Gasim o mica cafenea, destul de retrasa. Comandam . Imi aprind o tigare. Ma uit pierduta la fumul care se ridica. "Suferi?" o aud pe prietena mea zicand. "Sincer, nu stiu. Daca e suferinta sau pur si simplu dezamagire. Dar as prefera daca am gasi un alt subiect de discutie"... "Ok.Inteleg."

Am inceput sa povestim despre lucruri nesemnificative, despre visele noastre din adolescenta pe care nu am reusit sa le realizam din diferite motive. Timpul a trecut atat de repede ...

Ma indrept spre casa in racoarea noptii. Vantul imi mangaie parul si imi sopteste cantecele noptii.

Intr-un final, ajung acasa. Ma dezbrac si intru la dus. Lacrimile incep sa curga pe obraz,dar sunt ascunse de picaturile de apa.

"Inca te mai iubesc..." , imi zic insumi

I'm scared...

Stau intinsa pe pat, cu privirea in tavan. Incerc sa ma gandesc la ceva, dar nu pot sa ma concentrez.Ganduri imi vin avalansa in minte. Si un singur gand se incapataneaza sa nu paraseasca mintea mea : TU!

Mi-e frica...Mi-e frica sa incep o noua viata...Sa te las in urma...Sa ma indragostesc din nou...Sa simt din nou acei fluturasi...Mi-e frica ca tu sa te indragostesti de mine...

Te rog nu te indragosti ... sau e deja prea tarziu? Nu stiu, nu vreau sa te fac sa suferi. Gasesti in mine refugiu, iesire din cotidian...dar nu vreau sa se transforme in altceva. Stiu ca o fata si un baiat nu pot fi prieten (in cele mai multe cazuri) .

Oare refuz sa ascult ce imi zice inima? Sa risc ?!? ... NUUU!!! Nu se poate. Nu trebuie. E interzis. E o distanta mult prea mare intre noi. Nu ma pot indragosti de o fantasma.

Trebuie sa te uit! Dar cum ? Mereu dau de tine , oriunde ma duc, oriunde ma uit in jurul meu. Imi esti drag. Cu tine pot sa rad, sa glumesc, sa fac glume bune sau proaste ....

NUUUUUU!!! Ce este cu mine?!?!?

Oare incep din nou sa descopar sentimentul numit "iubire" ? NUUUU!!!! Trebuie sa incetezi sa te mai gandesti la el. Scoate-l din minte...dar din inima cum il scot?

CUUUUM????

Ma ridic din pat si ma duc spre calculator...Am un mesaj de la tine "Noapte buna" si un pupic. Inchid fereastra si ma duc inapoi in pat.

Suna telefonul. Esti tu. Raspund ... "Te-am sunat sa-ti inca o data noapte buna si somn usor. Am vazut ca nu ai raspuns. Te pup" si inchizi. Nu am putut sa-ti zic nimic.

De ce imi este asa de greu? Nu vreau sa te iubesc...te vreau doar ca si un prieten...un simplu prieten.

Incerc sa adorm...ma acoper si imi iau perna in brate. Dar nu reusesc...Ma trezesc dintr-o data. Am visat ca ai avut un accident. Te sun...era tarziu...dar totusi imi raspunzi buimac de somn. "Scuze ca te-am trezit...Vroiam sa..." , un moment de pauza ... "S-a intamplat ceva?", imi spui tu. "Nu...Vroiam sa-ti zic noapte buna si ca mi-e dor de tine" si inchid repede.

Nu pot sa cred ceea ce am zis. Cum am putut sa zic asa ceva? Oare chiar tin la el cu adevarat sau a fost doar sperietura produsa de acel vis urat?

o poveste trista

Era odata un baiat nascut cu o grava maladie. O maladie pentru care nu exista un leac .Avea 17 ani, dar putea muri in orice moment.Traia in casa lui, sub asistenta permanenta a mamei sale.

Obosit de stat in casa, a decis sa iasa macar o data.Ceruse permisiunea mamei sale.Ea a acceptat. Mergand prin cartierul sau,se uita pe la magazine. Trecand pe langa un magazin de muzica, privi prin vitrina ,si observa prezenta unei tinere fete,de varsta lui. A fost dragoste la prima vedere.Deschise usa si intra ,privind la nimic altceva decat la fata. Apropiindu-se incet,sosi la tejgheaua unde era fata. Ea il privi si ii spuse surazand:,,Pot sa te ajut?'' In timpul acesta el gandea ca acela era cel mai frumos zambet pe care l-a vazut in viata sa. Simtea impulsul de a o saruta. Balbaindu-se ii spuse; ,,Da...hmmmmmmm...ummmmmm. Mi-ar placea sa cumpar un CD.Fara sa se gandeasca ,prinde primul CD pe care il vede si ii da banii. ,,Vrei sa ti-l impachetez?" -intreaba fata zambind din nou. El ii raspunse ca da. Incetisor, ea merse in magazie,si se intoarse cu pachetul si i-l da baiatului. El il ia si iese din magazin...

Se intoarse acasa, si din acea zi, mergea la acel magazin in fiecare zi sa cumpere un CD. Fata il impacheta mereu, iar el se intorcea acasa si il baga in sertar. El era prea timid pentru a o invita in oras si de cate ori incerca, nu reusea niciodata. Mama lui a aflat de aceasta situatie si il incuraja sa incerce... asadar in ziua urmatoare el isi luase curaj si se duse la magazin. Ca in toate celelalte zile.... isi cumpara un CD, si ca intotdeauana ea il impacheta.

El a luat CD -ul si in momentul in care fata era distrata ,a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea, apoi a iesit in fuga din magazin. ,,Dringg'' Mama lui raspunde la telefon. ,,Alo?????'' Era fata, ce intreba de fiul ei. Mama indurerata a inceput sa planga...A murit ieri "

A fost o tacere indelungata intrerupta de plansul mamei. Mai tarziu mama lui a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti. Decise de a incepe sa se uite prin lucrurile lui. Deschise sertarul si cu mare suprindere gasise un munte se CD-uri impachetate. Nu era nici macar unul deschis. A cuprins-o curiozitatea, vazand atatea si nu putu rezista: a luat un CD si s-a asezat pe pat, uitandu-se, cand un bilet iese din pachetul din plastic...Mama l-a luat pentru a-l citi; scria ,,Esti frumos!!!Ai vrea sa iesi cu mine?? Te iubesc...Any " Mama emotionata deschise si alte CD uri si gasise si alte bilete; pe toate scria acelasi lucru.

MORALA: Asta e viata. Nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva special ceea ce simti. Spune-i astazi. Maine va putea fi prea tarziu. Acest mesaj a fost scris pt.a te face sa se reflectezi asupra acestor lucruri...incetul cu incetul...poti schimba lumea...