De ce?

De ce nu ne putem detaşa de trecut ?

Îl iubesc sau pur şi simplu este obişnuinţa de care nu mă pot desparţi ? Aseară a fost o seară de vis. A fost de vis şi încă îi mai simt mirosul pe pielea mea, atingerea lui sau respiraţia lui sacadată şi plină de nerăbdare... Fiori de gheaţă îmi străpung spatele când închid ochii, pur şi simplu imagini de aseară mi se derulează...la fel ca un film .

Îl vreau ... dar nu îl vreau ca şi iubit ... vreau să fie amant, vreau să muşc din puterea lui ca eu să fiu mai puternică, vreau sa deţin controlul, vreau pur şi simplu să am un umăr la care pot apela oricând şi nu, un iubit care să mă intrebe ce am făcut aseară sau de ce am ieşit şi care să urle la mine. Vreau o portiţă de scăpare din lumea asta rea şi murdară. Acea portiţă eşti tu !

Mă poţi accepta aşa cum sunt în momentul de faţă ? Vrei să fiu a ta şi tu al meu , fără să ne întrebăm cu cine am fost aseară ?

Eşti dispus ?