Stau intinsa pe pat, cu privirea in tavan. Incerc sa ma gandesc la ceva, dar nu pot sa ma concentrez.Ganduri imi vin avalansa in minte. Si un singur gand se incapataneaza sa nu paraseasca mintea mea : TU!
Mi-e frica...Mi-e frica sa incep o noua viata...Sa te las in urma...Sa ma indragostesc din nou...Sa simt din nou acei fluturasi...Mi-e frica ca tu sa te indragostesti de mine...
Te rog nu te indragosti ... sau e deja prea tarziu? Nu stiu, nu vreau sa te fac sa suferi. Gasesti in mine refugiu, iesire din cotidian...dar nu vreau sa se transforme in altceva. Stiu ca o fata si un baiat nu pot fi prieten (in cele mai multe cazuri) .
Oare refuz sa ascult ce imi zice inima? Sa risc ?!? ... NUUU!!! Nu se poate. Nu trebuie. E interzis. E o distanta mult prea mare intre noi. Nu ma pot indragosti de o fantasma.
Trebuie sa te uit! Dar cum ? Mereu dau de tine , oriunde ma duc, oriunde ma uit in jurul meu. Imi esti drag. Cu tine pot sa rad, sa glumesc, sa fac glume bune sau proaste ....
NUUUUUU!!! Ce este cu mine?!?!?
Oare incep din nou sa descopar sentimentul numit "iubire" ? NUUUU!!!! Trebuie sa incetezi sa te mai gandesti la el. Scoate-l din minte...dar din inima cum il scot?
Ma ridic din pat si ma duc spre calculator...Am un mesaj de la tine "Noapte buna" si un pupic. Inchid fereastra si ma duc inapoi in pat.
Suna telefonul. Esti tu. Raspund ... "Te-am sunat sa-ti inca o data noapte buna si somn usor. Am vazut ca nu ai raspuns. Te pup" si inchizi. Nu am putut sa-ti zic nimic.
De ce imi este asa de greu? Nu vreau sa te iubesc...te vreau doar ca si un prieten...un simplu prieten.
Incerc sa adorm...ma acoper si imi iau perna in brate. Dar nu reusesc...Ma trezesc dintr-o data. Am visat ca ai avut un accident. Te sun...era tarziu...dar totusi imi raspunzi buimac de somn. "Scuze ca te-am trezit...Vroiam sa..." , un moment de pauza ... "S-a intamplat ceva?", imi spui tu. "Nu...Vroiam sa-ti zic noapte buna si ca mi-e dor de tine" si inchid repede.
Nu pot sa cred ceea ce am zis. Cum am putut sa zic asa ceva? Oare chiar tin la el cu adevarat sau a fost doar sperietura produsa de acel vis urat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu